Cel mai faimos gunoier de la televiziunea din Suedia: la drum cu Max Stålenhag

Max Stålenhag este omul care a dat o față meseriei de gunoier. Timp de mai multe sezoane, Max a fost una dintre vedetele serialului „Svenska Truckers”. Cum ar trebui să se numească slujba sa? El are o opinie clară în această privință: „Nu mă numiți nici căutător prin gunoaie, dar nici inginer de mediu. Sunt gunoier – pur și simplu!”

De ce să alegi astăzi acest loc de muncă? „Rutinele sunt simple, plata este relativ bună, perioada de instruire e scurtă și ai voie să încurci circulația”, spune Max.

Vizibilitate foarte bună și acces ușor.

De un an, el conduce camionul Econic pentru compania Pre Zero. „Exact așa trebuie construită o mașină de gunoi”, se entuziasmează el. „Cabina șoferului nu se compară cu nici o altă cabină de pe piață. Stai jos și te uiți printr-un parbriz imens. Așa poți vedea fără probleme ce se întâmplă în jurul autovehiculului. Sunt la aceeași înălțime cu pietonii și bicicliștii. Este ușor să faci contact vizual.” Deoarece șoferul stă practic în fața roții din față, ampatamentul coboară pentru scurt timp, iar autovehiculul obține o rază de bracaj cu un diametru corespunzător. „Dacă adăugăm și ultima punte pivotantă, autovehiculul trece prin oraș ca un țipar."

Treptele plate la urcare și podeaua plată asigură un mediu de lucru fără egal. „Intri mai mult sau mai puțin direct pe ușă, nu trebuie să te obosești cățărându-te în cabină. Cine intră în cabina șoferului de 200 de ori pe zi știe să aprecieze acest lucru.” Chiar și ușile de autobuz de pe partea dreaptă, care nu îți stau în drum la deschidere, i se par excelente. 

Multe mașini Econic sunt alimentate cu biogaz, dar Max se află pe insula Värmdö din arhipelagul Stockholmului, și este un drum lung până la stația de alimentare cu biogaz. Din acest motiv, s-a optat pentru uleiul vegetal hidrogenat (HVO). Max: „Construcția actuală a autovehiculului este extraordinară așa cum este. Dacă adăugăm și propulsia electrică, va fi probabil imbatabilă ca mașină de gunoi.”

Fotografii: Johann Marklund