Excursie pe noul Drum al Mătăsii
Dotare standard: Jurnal de călătorie
Convoiul camioanelor de testare înaintează prin China – până când este oprit brusc.
După mulți kilometri parcurși pe autostradă trecem de un model de rachetă, care semnalează apropierea de centrul spațial Jiuquan – de cel mai mare centru spațial din Republica Populară Chineză. În anul 1970, de aici a lansat China primul satelit în spațiu, prima expediție spațială cu echipaj uman și prima stație spațială.
În această zonă, pe 37 de kilometri de autostradă interdicția de oprire și de fotografiere este absolută. Nicio problemă pentru noi. Oricum, nu avem timp de pierdut!
Deficit de motorină.
Încet-încet ni se termină combustibilul – nicio stație de alimentare nu este deschisă de-a lungul autostrăzii. Ne interesăm de locul unde se află cea mai apropiată sursă de motorină și pornim pe un drum cu o singură bandă și mai adânc în deșert. În cele din urmă ajungem la un șantier, unde un autocamion blochează banda de rulare. În timp ce ne rugăm să ne deblocheze drumul, unul dintre muncitori se urcă pe un excavator și se oprește și cu acest excavator în drumul nostru. Provocarea de necrezut cu care se confruntă trupa: noi trebuia să ajutăm timp de trei zile la lucrările făcute la drum.
Blocaj rutier.
Noi nu vrem să facem asta în niciun caz! Șoferii chinezi din echipa noastră discută gesticulând furios cu drumarii. Deoarece blocajul nu este înlăturat, noi ne retragem în autocamionul nostru Actros. În amurg ne decidem să facem cale întoarsă pe furiș. Dar fără succes, deoarece un alt autovehicul ne blochează drumul. Situația rămâne fără ieșire.
Deja s-a lăsat noaptea, când în spatele nostru vedem luminile unor faruri. A apărut o mașină de teren, din care coboară niște polițiști și ne solicită actele. Trebuie să mergem la o secție de poliție. După discuții lungi, în sfârșit suntem lăsați să ne continuăm drumul. Doar că încă tot nu putem să ne deplasăm până la stația de alimentare. Unul dintre indicatoarele de nivel de combustibil semnalizează deja rezerva. Nimeni nu ne poate spune unde se află următoarea stație de alimentare.
Apasă aici pentru a părăsi RoadStars și a afla mai multe pe Google Maps: hartă pe Google Maps
Rezervoare goale.
Ajungem cu noroc până la intersecția din apropierea orașului Kumul, unde noua autostradă G7 întâlnește autostrada cea veche G312. Abia că reușim să ajungem la primul popas, deoarece rezervoarele golite complet ale autocamionului Actros de culoare roșie forțează oprirea motorului. La încercarea de a muta autovehiculul, el nu mai poate fi pornit. Dimineața trebuie să găsim o soluție.
Reparație în aer liber.
După odihna de noapte mai mult decât meritată, autocamionul Actros
verde ajunge până la stația de alimentare, unde își face plinul. Cu
ajutorul unui furtun de grădină vechi, alimentăm rezervoarele goale
ale autocamionului Actros roșu. Cu pompa manuală a motorului umplem
sistemul de alimentare cu combustibil, cuplăm aprinderea și pornim
motorul.
Ziua 4: Schimbarea pneurilor de către mecanicii chinezi.
Asta ne mai lipsea: La controlul de plecare de la un punct de
verificare, descoperim la autocamionul Actros roșu un pneu defect. La
un popas, însărcinăm doi mecanici chinezi cu schimbarea pneului.
Lucrând în aer liber, cu un baros și cu o daltă ei slăbesc vechiul
pneu de pe jantă și cu mâna montează și pneul de rezervă. Totul
durează doar 20 de minute. Dar cum rămâne cu echilibrarea pneului și
cu verificarea cu cheia dinamometrică? Valoarea afișată este
greșită.
Mai mergem un pic până aproape de orașul Turpan și instalăm tabăra
noastră de noapte.
În viteză către graniță.
Este timpul să părăsim China. Aflăm că plăcuțele noastre de înmatriculare mai sunt valabile doar trei zile. Dacă în acest timp nu ajungem la graniță, atunci putem să începem din nou demersurile complicate pentru solicitarea plăcuțelor de înmatriculare. Dacă asta nu se rezolvă, va trebui să solicităm trecerea autocamioanelor noastre peste graniță pe trailere.
La trecerea prin provincia Xinjiang, acum totul merge
"uns", ca și în vest. Înainte de cină ne cumpărăm provizii
de fructe pe o piață locală și facem fotografii cu vânzătorii curioși
și inimoși.
Dimineața următoare începe următoarea noastră etapă chinezească. La înălțimea de 2.000 metri ne permitem o pauză la lacul Sayram de culoare albastru închis, care este înconjurat de o scenă muntoasă impresionantă. Acolo sus întâlnim iurtele Uiguren aparținând minorității musulmane, care în această regiune a Chinei are rădăcini seculare și ai cărei membri trăiesc ca păstori de oi și de bovine.
Trebuie să mergem mai departe către Khorgos. După-masa ajungem la
graniță, unde oprim autovehiculele în zona vămii.
Aici, în Khorgos, susținătorii noștri chinezi părăsesc echipa de șoferi. Autocamioanele noastre Actros sunt conduse peste graniță de șoferi cazaci. Noi trebuie să trecem granița pe jos. Ne așteaptă un control de pașapoarte, care este mai complicat decât orice control prin care am trecut vreodată. Sunt chemați telefonic și alți funcționari. Ei ne interoghează în camere separate și ne deschid bagajele. Sunt pornite laptopurile noastre și noi trebuie să ne introducem parolele. Sunt deschise documente și sunt puse întrebări. Un vameș este captivat de un ziar „Stuttgarter Zeitung“ luat din avion. Vocea lui devine oarecum mai relaxată. Urmează întrebări precum „Este adevărat că pe autostrăzile germane nu există limită de viteză?“ „Cât costă un AMG Clasa G“? După o jumătate de oră bună putem ieși din țară.
În afara zonei de vamă suntem așteptați de șoferi de la WEA Transport cu sediul în Germania. Firma de transport este profesionistă pe teritoriul zonei comerciale libere chineze-cazace din Khorgos până la Almaty. Un autocamion de transport greu de la firmă ne însoțește pe ultimul nostru tur, deoarece autocamioanele trebuie să facă o pauză mai lungă până la terminarea formalităților de import și eliberarea documentelor de tranzit.
Călătorie în timp.
Pe partea cazacă a orașului Khorgos noi ne simțim aruncați înapoi în vremurile sovietice de odinioară. Zona rurală este presărată cu sate mici și case cu un etaj. Vite, oi, și capre se plimbă nestingheriți pe străzi. Într-o trăsură trec niște copii – viață de la țară.
La Charyn Canyon.
Și aici trebuie respectate perioadele de conducere, așa că facem o
pauză la Charyn Canyon aparținând Grand Canyon din Kazahstan. Din
păcate, autotractoarele noastre cu semiremorcă nu se pot deplasa pe
drumul din defileu. Mai rămânem un pic pentru a face câteva poze
pentru amintiri grandioase și ne mai întindem picioarele.
Apasă aici pentru a părăsi RoadStars și a afla mai multe pe Google Maps: hartă pe Google Maps
Oprire intermediară în Almaty.
Noi conducem mai departe. Noi ajungem înapoi în civilizație prin periferia orașului Almaty. Țăranii vând pe străzi produse regionale. Negustori ambulanți încearcă să vândă oamenilor jucării colorate din plastic.
Seara ajungem la Almaty și ducem autocamioanele la depozitul vamal.
Excursia noastră pe drumul de la Peking către Stuttgart trebuie
întreruptă forțat cu o pauză, până când se clarifică formalitățile
pentru import.
Fotos: Eberhard Joos
Comentariu
Pentru a adăuga un comentariu, te rugăm să te autentifici.
12 comentarii
Great story to read and pictures that that make me daydream!
The tire changing thing wasn't new for me, eight years ago I worked for a boss who's father, age 65, changed all tires of all 6 trucks in this way! I did suspect the man secretly had superpowers 😉
Great story to read and pictures that that make me daydream!
The tire changing thing wasn't new for me, eight years ago I worked for a boss who's father, age 65, changed all tires of all 6 trucks in this way! I did suspect the man secretly had superpowers 😉
Zetros on tour?
:)
Zetros on tour?
:)
Thanks for letting us know you liked the article! ☺️ As you've probably already seen, it's a whole series so there will be more articles on the Silk Road diary.
And thanks for your suggestion about the Zetros on Tour. Every now and then we do use your ideas for RoadStars - maybe it's your's next time 😊
Thanks for letting us know you liked the article! ☺️ As you've probably already seen, it's a whole series so there will be more articles on the Silk Road diary.
And thanks for your suggestion about the Zetros on Tour. Every now and then we do use your ideas for RoadStars - maybe it's your's next time 😊
Wir mussten in den Dörfern sogar mal bei den kleinen Drogerias Petroleum kaufen und mischten unser Reserve Motoröl bei, um die nächste größere Stadt zu erreichen, wo man wieder nur ein paar Liter bekam. So kämpften wir uns durch. Doch es war im Großen und Ganzen eine Schöne und interessante Zeit, fast 12 Jahre lang.
Wir mussten in den Dörfern sogar mal bei den kleinen Drogerias Petroleum kaufen und mischten unser Reserve Motoröl bei, um die nächste größere Stadt zu erreichen, wo man wieder nur ein paar Liter bekam. So kämpften wir uns durch. Doch es war im Großen und Ganzen eine Schöne und interessante Zeit, fast 12 Jahre lang.
Reifenwechsel mit Vorschlaghammer und Montiereisen habe ich auch schon durch deutschen Pannendienst erlebt, routiniert, gekonnt.
Gruß
Klaus
Reifenwechsel mit Vorschlaghammer und Montiereisen habe ich auch schon durch deutschen Pannendienst erlebt, routiniert, gekonnt.
Gruß
Klaus