4-Xtremes – partea a 18-a: ghețuș în Peloponez

800 litri de motorină au ajuns la fix pentru a explora zona continentală a Greciei. O parte considerabilă a Greciei continentale am străbătut-o săptămânile trecute în Peloponez. Iar marea peninsulă aflată la sud-vest de Atena, care arată ca o palmă cu degetele desfăcute, avea pregătite și provocări rutiere. Dar despre asta vom reveni mai târziu cu detalii. 

Dacă ajungi ca noi în peninsulă dinspre nord, trebuie să traversezi podul Rio Antirio pentru a ajunge în Peloponez. Chiar dacă termenul de „trebuie“ nu este potrivit. Deoarece drumul de peste doi kilometri peste podul hobanat, cu vedere spre golful Patras într-o parte și spre golful Corintului spre cealaltă parte, este o experiență în sine.

Camping mai frumos – pe plaja Golden Sand din peninsula Peloponez.

Excursii cu geci de iarnă.

Am crezut că în Grecia predomină întotdeauna temperaturi plăcute și soare chiar și în timpul iernii. Și chiar am trăit câteva zile frumoase în ianuarie. Dar acestea nu sunt lucruri implicite, așa cum știm acum: în ultimele zile ne-a însoțit aproape constant un vânt rece și ploaie și am avut nevoie în fiecare zi de gecile de iarnă. Cu toate acestea am putut să explorăm din plin pădurile de pini din spatele plajelor.

În a treia zi am folosit scărițele noastre de nisip, chiar dacă nu pentru noi: o familie se înțepenise cu autovehiculul lor pick-up în nisip până la nivelul șasiului. Dar cu ceva dat cu lopata, lovituri ușoare și cu scărițele plasate sub autovehicul, acesta a reușit să iasă din nisip la prima încercare.

Peste 50 de autovehicule în camping-ul de pe plajă.

În timpul zilei au venit tot mai mulți oameni cu autovehicule utilitare, autocaravane sau camioane pe plaja Voidokilia. Ne-am continuat drumul, dar în tot sudul Peloponezului plajele erau aglomerate. Lângă o plajă am numărat peste 50 de autovehicule. În ciuda sau poate din cauza pandemiei de coronavirus am întâlnit aici mulți călători sau chiar oameni care-și petreceau aici săptămânile de iarnă.

Cu totul altfel decât lângă plaje se prezintă peisajul din interiorul peninsulei. În multe locuri se simte aproape ca la tropice. Din nou pe coastă, am campat pe plaja Valtaki lângă epava lui Dimitrios, în jurul căreia s-au creat mai multe legende, unele mai credibile decât altele. Motivul real pentru care vaporul ruginește aproape de coastă nu este cunoscut nici în prezent. Dar este și rămâne extrem de fotogenic.

Pe vremuri bântuit de cuceritori, astăzi de turiști.

Pe coasta de est tronează orășelul Monemvasia pe un promontoriu de pe coastă. Încă din secolul al VI-lea a fost cotropit, pe rând, de franci, bizantini, venețieni, cavaleri cruciați și turci. Astăzi poartă pecetea patrimoniului cultural european și este invadat doar de turiști.

Ruinele orașului bizantin Mystras le-am putut admira doar din parcare: o parte a ruinelor tocmai se restaurează. De aceea am călătorit mai departe spre o zonă de schi aflată la o înălțime de circa 1.600 metri – și ne-am imaginat cu greu cum s-ar putea schia aici. Cine a mai auzit de sporturi de iarnă în Grecia? Și nici zăpadă nu era deloc.

Înainte de a ajunge din nou la punctul nostru de plecare Patras am mai vizitat un lac de acumulare din munți. Pe drumul într-acolo am străbătut sate care ne-au scos peri albi. Străzile erau suficient de late, dar mulți locuitori nu iau problema parcatului în serios. De mai multe ori au rămas doar câțiva centimetri între semnalizatoarele noastre din față – cea mai lată porțiune a camionului Axor la „înălțimea aerovehiculului“ – și oglinzile mașinilor parcate.

Următoarea destinație este stabilită!

Șoseaua din jurul lacului era năpădită de vegetație din ambele părți și parțial erodată. Am fost ușurați când am ajuns la o poiană unde am putut campa. Nivelul apei lacului de acumulare a fost atât de scăzut încât se puteau vedea ruinele caselor inundate. O priveliște pasionantă în vremuri demult apuse.

În final am părăsit Peloponezul din nou pe podul Rio Antirio. Mai înainte analizasem următoarea noastră destinație și acum decizia era luată. Pentru a o atinge și pentru a putea să ne deplasăm liberi acolo sunt necesare trei teste coronavirus negative, două treceri cu feribotul și o săptămână de carantină la hotel. Ar putea să mai apară unele surprize așa că mai bine nu vă dezvăluim mai multe detalii. Dacă totul a decurs conform planului veți citi în următorul nostru reportaj. 

Fotografii și videoclipuri: 4-Xtremes