4-Xtremes – partea a 58-a: Bun venit în țara curiozităților!

Râuri sălbatice, zmeură proaspătă și copaci de dorințe.

În drum spre castel, ne plimbăm prin parcul orașului și ne minunăm de cât de bine îngrijit este cel mai vechi ceas cu flori din lume. Pe măsură ce ne apropiem de castel, din sens opus vin din ce în ce mai mulți oameni. Au loc aici două evenimente: Fringe Festival, care prezintă în special spectacole de teatru și comedie, și Royal Edinburgh Military Tattoo, cel mai mare festival de muzică din Scoția. Pe lângă partea predominant militară, acesta oferă de câțiva ani din ce în ce mai mult spectacole de dans și cântec civile. Biletele sunt, din păcate, epuizate, dar putem urmări marșul diverselor trupe. Cu Edinburgh Castle în fundal, este pur și simplu spectaculos! 

După marele oraș, ne scufundăm în pădurea „Hermitage” pentru câteva zile. Un peisaj de basm cu râuri sălbatice, zmeură proaspătă și copaci de dorințe. Înconjurat de verdeață densă, acesta oferă un contrast binevenit față de mulțimile din zilele trecute.

Mai scoțian de atât nu se poate: Highland Games.

Cu cât mergem mai spre nord, cu atât mai înguste devin drumurile. Adesea este vorba doar de o bandă cu refugii ocazionale. Aici se aplică, evident, dreptul celui mai puternic: i se face imediat loc Axorului nostru. În mijlocul Parcului Național Cairngorms – un fundal mai bun decât acest peisaj sterp, sobru, cu pante abrupte de stâncă peste lacurile albastre de oțel, nu există – facem cunoștință într-un sat cu Highland Games. De la Pipe Bands, adică grupuri cu cimpoaie și tobe, la aruncarea ciocanului, aruncarea greutății, aruncarea bușteanului și dansul scoțian, ne bucurăm de întregul program scoțian. Și vremea în această zi este tipic scoțiană: după soare, vin nori negri și ploi. Pe drumul prin dealuri înapoi la Axor, trecem cu bicicleta pe lângă bovine Scottish Highland, cerbi și oi – bifând în cele din urmă într-o zi aproape tot ce trebuie văzut în Scoția.

O excursie la Loch Ness.

Ne continuăm călătoria pe Vechiul Drum A 939 prin Highlands și ne minunăm la fiecare colț. Pe întinderea câmpiilor, ierburile Calluna strălucesc violet în soare, decorând dealurile. Nu ne mai săturăm. Într-un final, ajungem la podul Gairnshiel, care a fost construit în 1749 și care, din cauza vârstei impozante, este aprobat doar pentru autovehicule de până la 18 tone. Din fericire, nu suntem afectați de acest lucru – Axor cântărește douăsprezece tone - și ne putem continua drumul fără griji.

În sfârșit, este momentul să ne îndreptăm spre nord, spre destinația finală din Scoția: Loch Ness. Chiar știind foarte bine că este o capcană turistică, nu putem să trecem de ea – poveștile din jurul acestui loc sunt prea legendare. Nu vedem monstrul marin, desigur, dar vizităm muzeul distractiv și educațional, care spune povestea lui Nessie și a cercetărilor legate de acesta. Dar, pentru noi, devine din ce în ce mai clar că legenda lui Loch Ness se datorează mai mult marketingului de succes decât unor adevărate apariții. Dar o vizită la lac merită cu siguranță. 

Fotografii: 4-Xtremes